Femeile din IT pe care trebuie să le urmărești în 2026

Programarea a fost creată de o femeie. 

(Ada Lovelace)

Tehnologia WI-FI, Bluetooth și GPS a fost inventată de o femeie.

(Hedy Lamarr)

Până și primele computere au fost operate de către femei.

(programatoarele ENIAC și Grace Hopper)

Fără munca acestor femei, peisajul IT de astăzi ar arăta complet diferit. 

După cum v-am obișnuit deja, la NewTech Academy dedicăm luna martie femeilor din tehnologie. Dacă anul trecut am prezentat acele figuri feminine care au făcut istorie în industria noastră, anul acesta rămânem în prezent și privim spre femeile din IT care se fac remarcate, în România și pe plan internațional – femei care ne inspiră și ale căror inițiative fac lumea un loc mai bun, aici și acum. 

Personalitățile feminine pe care le prezentăm în acest articol au fost selectate în primul rând pentru anvergura operațională a muncii lor (fie prin faptul că ocupă funcții executive în companii de top, fie printr-un portofoliu de excelență tehnică în domenii complexe precum ingineria software, arhitectura de sistem sau deep-tech). În al doilea rând, toate membrele acestui top neoficial au un discurs public asumat, fiind prezente activ pe scene internaționale de prestigiu – cum ar fi conferințele TED sau keynote-urile globale – ori sunt autoare ale unor lucrări de referință. De asemenea, ele sunt voci care promovează constant o perspectivă progresistă, egalitariană și incluzivă asupra modului în care inovația tehnologică influențează societatea și viața umană.

Iată pionierele de la care merită să te inspiri în acest an, atât la nivel global, cât și pe scena inovației din România. 

Lideri globali în tehnologie – la feminin

Lisa Su

Președinte și CEO al AMD, Dr. Lisa Su a transformat compania într-un gigant al procesării de înaltă performanță (crescând veniturile de la 5 la aproape 25 de miliarde de dolari). Viziunea ei pentru 2026 se concentrează pe „computing-ul la scară yotta” (1 yottaFLOPS = 10²⁴ operații în virgulă mobilă pe secundă) și pe o infrastructură AI fundamental accesibilă, centrată pe om. Lisa Su investește masiv pentru a aduce resurse AI în comunitățile defavorizate, demonstrând că inovația și echitatea pot coexista. 

Lisa a ales industria în detrimentul mediului academic deoarece și-a dorit să construiască produse reale, palpabile, care să ajungă la consumatori. Filosofia ei de leadership se bazează pe ideea că abilitățile de conducere se învață prin experiență, nu sunt înnăscute. Ea subliniază importanța de a paria pe talentele adesea subestimate și de a le oferi oportunități reale, amintind de momentul în care ea însăși a primit o șansă imensă la IBM de a deveni asistenta tehnică a CEO-ului de atunci, Lou Gerstner.

Fei-Fei Li

Cunoscută drept „nașa inteligenței artificiale” și inventatoarea ImageNet, Dr. Fei-Fei Li (Profesor la Stanford și co-fondatoare World Labs) conduce în prezent tranziția către „inteligența spațială” (Large World Models). Autoare a bestsellerului “The Worlds I See”, ea susține cu tărie că inteligența artificială este un artefact cultural care reflectă valorile noastre. Prin AI4ALL, ea militează pentru echipe diverse de dezvoltatori, argumentând că incluziunea este o chestiune critică de siguranță pentru a preveni prejudecățile algoritmice. 

 În rolurile de mentor, profesor sau CEO, ea caută o singură trăsătură fundamentală la tineri: „neînfricarea intelectuală” (intellectual fearlessness) – curajul de a aborda o problemă extrem de dificilă și de a te dedica complet rezolvării ei, ignorând teama de eșec.

Anne-Marie Imafidon

Matematiciană de excepție și antreprenor social, autoare a cărții She’s In Ctrl și co-fondatoare Stemettes, Dr. Imafidon este o voce radicală pentru democratizarea tehnologiei. Ea a expus peste 50.000 de tinere la domeniile STEM și argumentează că „alfabetizarea tehnică” este esențială pentru toți cetățenii, nu doar pentru elite. Promovează activ readucerea în prim-plan a istoriei femeilor în tehnologie („herstory”) pentru a inspira o nouă generație de creatori și decidenți. 

Ea subliniază modul în care lipsa diversității afectează negativ calitatea produselor, prin câteva exemple:

• Recunoașterea vocală: Primele versiuni ale asistenților vocali (cum ar fi Siri) nu înțelegeau accentele regionale sau vocile feminine/de copii, deoarece fuseseră antrenate pe un set de date omogen.
• Siguranța auto: Centurile de siguranță și airbagurile au fost proiectate inițial pentru „bărbatul de percentila 50”, ceea ce a dus la rănirea sau decesul accidental al femeilor și copiilor.
• Aplicațiile de sănătate și algoritmii de imagine: Ignorarea menstruației în aplicațiile generale de sănătate sau algoritmii care nu pot identifica corect persoanele de culoare demonstrează că excluderea duce la tehnologii defectuoase.

Pentru a reuși și a influența pozitiv industria, Anne-Marie oferă o serie de sfaturi pentru femeile din IT:

• Adoptarea unei mentalități de creștere: Ieșirea constantă din zona de confort ne ajută să ajungem acolo unde se întâmplă „magia”.
• Vizibilitatea: Importanța de a-ți asuma și controla propria poveste de viață (atât intern, în companie, cât și extern).
• Experimentarea: Tratarea eșecurilor drept simple oportunități de a măsura date și a învăța.
• Mentoratul versus sponsorizarea: Un mentor oferă sfaturi, dar un sponsor îți oferă oportunități de a aplica acele sfaturi.

Inspirație și putere feminină în România

Elisabeta Moraru

Din rolul de CEO și Country Director al Google România, Elisabeta Moraru, lider cu formare în științele comunicării, abordează digitalizarea ca pe un instrument vital de mobilitate socială. Ea a orchestrat programe prin care mii de funcționari publici au fost instruiți în utilizarea etică a AI-ului și pledează pentru un model de lider empatic, care creează un mediu sigur pentru inovație și greșeli constructive. 

Într-un podcast pe tema măsurilor împotriva fake news, Elisabeta Moraru vorbește despre educația digitală ca scut împotriva manipulării. Deși platformele precum YouTube pot pune filtre pentru a elimina conținutul nociv, ea subliniază că vulnerabilitatea principală a României vine din lipsa de educație. Într-o societate cu un nivel de alfabetizare digitală elementar, vulnerabilitatea la știri false este maximă. CEO-ul atrage atenția asupra faptului că România are cel mai mic procent din UE de adulți care se implică în formarea profesională continuă (lifelong learning). Adevărata competență digitală nu înseamnă să dai „swipe” pe ecrane, ci să știi să verifici veridicitatea unui site, să poți face tranzacții în siguranță și să compari informațiile din mai multe surse credibile.

Diana Țarfulea

Director of Engineering la Adobe România și lider al organizației Women in Tech® România, Diana Țarfulea este un exemplu viu al sinergiei dintre expertiza de top (Machine Learning, multi-cloud) și activismul pentru echitate de gen. Ea coordonează programe instituționalizate de mentorat și pledează împotriva modelului de lider autoritar, susținând în schimb împuternicirea echipelor și dezvoltarea capitalului uman ca sursă principală a performanței. 

Diana povestește că a pornit ca software developer; mulțumită fiind de munca sa, nu își imagina că ar putea face altceva în carieră. Totul s-a schimbat când managerul ei a chemat-o în birou și, fără să o întrebe, a anunțat-o că va prelua o poziție de conducere, argumentând că îi observase abilitățile de lider. Deși inițial a fost frustrată, ani mai târziu, în timpul unui program de leadership în Germania, a avut o revelație: nu competențele tehnice au transformat-o în lider, ci faptul că cineva a observat-o, a crezut în talentul ei și a investit în el.

Ana-Maria Stancu

Fondatoarea Asociației E-Civis și a RoboHub, Ana-Maria Stancu și-a dedicat cariera demitizării roboticii. A fost esențială în aducerea primului robot autonom cu tehnologie UVD într-un spital românesc (Matei Balș) și promovează educația incluzivă în programare pentru toate categoriile demografice. Discursul ei subliniază că roboții sunt asistenți colaborativi meniți să ne crească calitatea vieții, nu o amenințare. 

Ana-Maria Stancu clarifică o diferență esențială în lumea modernă: astăzi se inventează foarte rar lucruri complet noi, deoarece am atins un nivel tehnologic foarte avansat. Ceea ce facem acum este să inovăm – adică să luăm tehnologii și componente existente (senzori, procesoare, motoare) și să le integrăm în noi modele de business care răspund unei nevoi reale. De exemplu, ea subliniază că nu este greu să construiești un robot folosind piese de pe piață; partea cu adevărat dificilă este să îl vinzi și să îl adaptezi nevoilor clientului.

Personalitățile de mai sus nu scriu doar linii de cod sau planuri de management, ci redactează de fapt politicile, arhitecturile și filosofiile care vor guverna interacțiunea noastră cu mediul digital în următoarele decenii. De la dezvoltarea inteligenței spațiale și a infrastructurilor hardware de ultimă generație, până la educația digitală de masă și democratizarea accesului la resurse, impactul lor este profund și de durată. Urmărindu-le activitatea și viziunea pe parcursul anului 2026, ne găsim inspirația și încrederea într-o direcție luminoasă spre care care se îndreaptă viitorul nostru digital.