Femeile în tech: unde ne aflăm în 2025?

Bine ai venit în mașina timpului! Vom face împreună o scurtă incursiune în trecutul nu foarte îndepărtat, cu câteva opriri pentru a vizita câteva figuri feminine care au făcut istorie în tehnologie, în contexte adesea nefavorabile. 

Ne întoarcem apoi în prezent, cu fața către viitor, și explorăm starea industriei tech în anul 2025, în privința egalității de gen și a reprezentativității femeilor.

Start!

***

Anul este 1843. 

Suntem în Anglia victoriană, o perioadă în care femeile se confruntau cu bariere importante în calea accesării educației formale, iar de oportunități profesionale cu greu putea fi vorba, în special în domenii precum știința și matematica. 

În ciuda acestor provocări, Ada Lovelace (1815-1852), cu sprijinul mamei sale, a primit o educație excepțională și a dezvoltat o înțelegere profundă a matematicii și mecanicii.

Epoca era marcată de Revoluția Industrială, care a adus un progres tehnologic rapid și o fascinație pentru mașini. Ada a fost captivată de calculatoarele mecanice ale lui Charles Babbage (Difference Engine și Analytical Engine) și și-a imaginat potențialul lor dincolo de simplul calcul. 

Notițele ei despre Analytical Engine sunt acum recunoscute drept primul program algoritmic de calculator.  Ada Lovelace a devenit primul programator din istorie.

Cu toate acestea, abia în secolul al XX-lea contribuțiile ei au ajuns să fie pe deplin apreciate, iar astăzi Ada este o figură iconică, reprezentativă pentru întreg fenomenul women in tech.

Efectul Matilda: tendința de a minimiza sau ignora contribuțiile femeilor în știință și alte domenii, atribuindu-le în schimb colegilor lor bărbați. Termenul a fost introdus de Margaret Rossiter în 1990, în onoarea Matildei Joslyn Gage. În esență, se referă la biasul prin care munca femeilor ajunge adesea trecută cu vederea sau considerată mai puțin valoroasă, chiar dacă este de aceeași calitate sau chiar superioară celei a bărbaților. Acest efect se poate observa și în biografia Adei Lovelace.

***

Ne oprim acum la anii 1940, în SUA. 

Spiritul vremurilor era dominat de efortul de război, iar progresele științifice și tehnologice erau puse în slujba obiectivelor militare. Femeile au jucat un rol crucial în aceste progrese, preluând roluri deținute anterior de bărbații care luptau peste ocean.

Grace Hopper (1906-1992) s-a alăturat forțelor navale în rezervă ale SUA și a lucrat la Harvard Mark I, un computer electromecanic timpuriu. Zece ani mai târziu, ea a dezvoltat primul compilator, care traducea limbajul uman în cod mașină. 

Astăzi supranumită “The Queen of Code”, Grace Hopper a pledat pentru accesibilizarea computerelor pentru o gamă mai largă de utilizatori. În perioada 1960-1980, munca ei a dus la dezvoltarea COBOL, un limbaj de programare la nivel înalt, conceput pentru aplicații de afaceri.

Cariera lui Grace Hopper a coincis cu o perioadă de progres tehnologic rapid, de la calculatoarele electromecanice din anii 1940 până la ascensiunea computerelor comerciale și dezvoltarea limbajelor de programare moderne. În ciuda faptului că s-a confruntat cu o anumită părtinire de gen, ea a fost un pionier care a adus contribuții semnificative în domeniu și a contribuit la modelarea peisajului informatic modern.

***

Următoarea oprire ne duce în anii 1980, tot în SUA.

Internetul era încă de domeniul viitorului, însă existau evoluții promițătoare în această direcție. 

În epoca ARPANET (precursorul internetului), adică anii 1960-1970, se pusese un accent puternic pe cercetare și dezvoltare, determinat de finanțarea guvernamentală, în special de la Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA). Scopul urmărit era crearea de rețele de comunicații robuste și fiabile pentru cercetare și scopuri militare. 

Anii 1980 au adus transformarea ARPANET în ceea ce numim astăzi internet, odată cu dezvoltarea TCP/IP și a altor protocoale esențiale. S-a ajuns de la o rețea orientată în primul rând spre cercetare la o rețea mai largă, democratizată.

Contextul care a făcut posibile aceste evoluții a fost unul bazat pe inovație, un impuls puternic de a dezvolta noi tehnologii și de a depăși granițele de calcul ale instrumentelor existente. De asemenea, un alt cuvânt de ordine a fost colaborarea: un spirit de cooperare între cercetători și ingineri pentru a construi și extinde rețeaua. 

În acest peisaj, munca lui Elizabeth Feinler (n: 1931), supranumită arhitectul domeniilor internet, a dus la dezvoltarea Sistemului de Nume de Domeniu (DNS). Contribuția ei a fost esențială în această perioadă, deoarece împreună cu echipa ei a furnizat infrastructura esențială pentru creșterea internetului.

***

Și… am ajuns în prezent: anul 2025, aici și acum. 

Personajele-cheie suntem tu, eu, noi – femeile din lumea tech de astăzi.

Trăim într-o eră a progresului, dar și a provocărilor persistente. Ca femei în tehnologie, ne aflăm la o intersecție unică între potențialul de împlinire a idealului egalității de gen și frânele reale cu care încă ne mai confruntăm. Spiritul vremurilor este unul de optimism prudent.

Lumea de astăzi este hiperconectată și saturată tehnologic; noi platforme, dispozitive și aplicații apar cu o viteză amețitoare.

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță, ducând la o forță de muncă mai deschisă, globală. Instrumentele și platformele de colaborare au devenit esențiale pentru comunicare și productivitate. Acest trend este favorabil familiilor și ar putea reprezenta o șansă de integrare în muncă a mai multor femei care au și rolul de părinte pentru copii mici.

Angajările în tech își revin acum, după vremurile tulburi din 2023-2024, perspectivele de carieră începând să arate din nou promițător. Există un sentiment palpabil că ne adaptăm la o nouă realitate bazată pe inteligență artificială, pe automatizare și extinderea accesului la digitalizare pentru toți.

Evoluția AI a generat o nouă orientare către angajarea bazată pe competențe, care prezintă atât oportunități, cât și provocări pentru femei în domeniu. Pe de o parte, deschide noi căi pentru a-și prezenta abilitățile; pe de altă parte, necesită perfecţionare constantă pentru a ţine pasul cu tehnologiile care evoluează rapid.

Diferența de remunerare între femei și bărbați și subreprezentarea în roluri tehnice cheie precum ingineria software, știința datelor sau chiar SEO continuă să fie obstacole semnificative. Reprezentarea femeilor în tehnologie a înregistrat îmbunătățiri modeste, dar suntem încă departe de paritate. În prezent, femeile reprezintă aproximativ 35% dintre angajații din domeniile IT & C din SUA. În România, în 2023, doar un procent de circa 26% dintre cei care lucrau în domeniile tech erau femei (sursa: Eurostat).

Aceasta este o creștere notabilă față de anii precedenți, dar este clar că încă mai avem un drum lung de parcurs. 

Prejudecățile de gen persistă – uneori deschise, dar mai adesea implicite, cum ar fi minimalizarea aportului femeilor în întâlniri, sau punerea la îndoială a expertizei lor. Există și provocări subtile, cum ar fi presiunea de a-și dovedi iar și iar competențele, sau lipsa de sprijin în lupta de a echilibra viața profesională și cea personală într-o industrie cunoscută pentru orele sale solicitante.

Cu toate acestea, există o recunoaștere din ce în ce mai mare a valorii pe care echipele diverse o aduc rezolvării problemelor și inovației. Studiile au arătat că organizațiile cu personal mai divers în funcție de gen au șanse cu 15% mai mari de a-și depăși concurenții mai puțin diverși (sursa: McKinsey).

La nivel guvernamental și european, se fac de asemenea eforturi constante pentru adresarea disparităților de gen în angajare și a altor forme de subreprezentare a femeilor, cu obiective de dezvoltare regională privind egalitatea de gen în curs de implementare până în anul 2030. Numeroase companii susțin pe cont propriu programe de diversitate, echitate și incluziune.

În ciuda tuturor provocărilor, există un sentiment de comunitate și sprijin în rândul femeilor din tehnologie. Rețelele profesionale și mentoratul devin din ce în ce mai importante, multe femei lucrând activ pentru a se sprijini reciproc și a crea medii mai incluzive. Programele și grupurile de advocacy devin din ce în ce mai răspândite, făcând eforturi pentru paritatea de gen și incluziunea (de exemplu, mișcarea Women in Tech).

Femeile din tech în 2025 sunt hotărâte și reziliente. Ele sunt foarte conștiente de barierele cu care se confruntă, dar știu de asemenea și cât de importante sunt contribuțiile lor pentru stimularea inovației și crearea unei tehnologii care să fie de folos tuturor.

În tehnologie, se vorbește mult despre „schimbare” (disruption). În prezent, aceasta se întâmplă încet, dar sigur și în cazul reprezentării și puterii femeilor în tehnologie. Se pare că suntem în pragul unei mari transformări, dar încă lucrăm din greu pentru a remodela cultura din interior spre exterior.

Nevoia de echilibru este reală, iar echitatea nu este ceva ce se va obține peste noapte. Dar cu fiecare nouă voce care se alătură acestui demers, tot mai multe femei se vor simți inspirate și încurajate să intre în lumea tech, iar conversațiile care adresează prejudecata, incluziunea la locul de muncă și oportunitățile egale de promovare au un impact mai mare. Este o luptă, dar o luptă folositoare și demnă, căreia suntem onorați să ne alăturăm.